Cum sa-ti ajuti copilul sa-si dezvolte empatia

173
sursa foto: Pixabay

Esenta a ceea ce inseamna sa fii uman este empatia. Constituie fundamentul relatiilor bune, deoarece presupune evaluarea perspectivelor altor persoane.

Empatia este abilitatea de a recunoaste si de a raspunde la sentimentele altor oameni. Este o abilitate care se dezvolta in conditii empatice si este epuizata in medii agresive sau dure. Empatia este esentiala deoarece ea reuneste relatiile noastre personale si, ca rezultat, comunitatile noastre. Daca nu o cultivam, nu va creste pur si simplu.

Atunci cand dezvoltam empatia in primii ani de viata si pe mai departe, facem mai mult decat sa construim un copil puternic. Construim o natiune de copii puternici. Empatia inseamna ca noi „intelegem” alte persoane si alte culturi. Inseamna ca intelegem cum simt, gandesc si actioneaza ceilalti oameni. Prin urmare, suntem mai predispusi sa acceptam credintele si opiniile oamenilor a caror viata este diferita de a noastra.

Un copil empatic, de asemenea, „intelege” cine este datorita abilitatilor de reglementare emotionala care sunt dezvoltate ca parte a empatiei. Incercarile si necazurile vietii devin mai usor de gestionat ca o consecinta. In plus, empatia este cheia pentru a preveni agresarea in scoala, precum si multe alte forme de cruzime.

Copiii au oportunitati de a invata empatia de la parintii lor, dar si de la profesorii si colegii lor. Citirea literaturii bune poate fi o modalitate puternica de a dezvolta empatie, ca si studierea istoriei sau simpla prezenta pe terenul de joaca alaturi de un prieten care are dificultati.

Din nefericire, dezvoltarea empatiei este adesea plasata in sectiunea „competente moi” a educatiei, considerata de obicei ca fiind o prioritate scazuta, pe cand succesul academic este considerat drept prioritate de varf. Empatia nu se gaseste in multe standarde scolare oficiale, dar ar putea fi una dintre cele mai importante calitati care trebuie dezvoltate in randul tinerilor cetateni care vor deveni actori de succes intr-o lume complicata.

Capacitatea de a empatiza cu o alta persoana inseamna ca un copil:

  • Intelege ca este un individ separat; este o persoana de sine statatoare;
  • Intelege ca altii pot avea ganduri si sentimente diferite fata de ale lui;
  • Recunoaste sentimentele comune pe care le au majoritatea oamenilor – fericire, uimire, furie, dezamagire, tristete etc.;
  • Este capabil sa priveasca o anumita situatie (cum ar fi sa vada un prieten de la gradinita ca isi ia ramas bun de la un parinte) si sa-si imagineze cum ar putea sa se simta el in locul acelui copil si, prin urmare, sa-si imagineze cum se simte prietenul sau in acel moment. Si isi poate imagina ce raspuns ar putea fi adecvat sau reconfortant in acea situatie particulara – cum ar fi sa ii ofere prietenului sau o jucarie preferata sau o imbratisare, pentru a-l mangaia.

Etape importante in Empatie

Intelegerea si manifestarea empatiei este rezultatul multor abilitati socio-emotionale care se dezvolta in primii ani de viata. Unele etape deosebit de importante includ:

  • Stabilirea unei relatii sigure, puternice si iubitoare cu dvs. Sentimentul de acceptare si intelegere de catre dvs. ajuta copilul sa invete sa-i accepte si sa-i inteleaga pe ceilalti, pe masura ce creste.
  • Inceperea utilizarii referintelor sociale, la varsta de aproximativ 6 luni. Atunci cand un copil se va uita la un parinte sau la o persoana draga pentru a-si masura reactia fata de o persoana sau o situatie. De exemplu, un copil de cateva luni se uita cu atentie la parintele sau, in timp ce intampina un vizitator acasa la el, pentru a vedea daca aceasta persoana noua este de incredere si se afla in siguranta in prezenta ei. Reactia parintilor la vizitator influenteaza modul in care copilul raspunde. (De aceea parintilor le este recomandat sa fie linistiti si zambitori – nu agitati si panicati – atunci cand isi iau la revedere de la copiii lor, la gradinita. Trimit mesajul ca „acesta este un loc bun” si „vei fi bine”). Referinta sociala sau a fi sensibil la reactia unui parinte in situatii noi, ii ajuta pe copii sa inteleaga lumea si oamenii din jurul lor.
  • Dezvoltarea teoriei mintii. Aceasta este atunci cand un copil (intre 18 si 24 de luni) isi da seama mai intai ca, asa cum el are propriile sale ganduri, sentimente si obiective, si altii au propriile lor ganduri si idei, care pot fi diferite de ale lui.
  • Recunoasterea propriei persoane intr-o oglinda. Aceasta se intampla intre 18 si 24 de luni si semnaleaza faptul ca un copil are o intelegere ferma despre el insusi ca o persoana separata.

Citeste si:

♥  Ghidul parintilor pentru gestionarea crizelor de tantrum

♥  6 pasi pentru a va face copilul sa doarma singur

Ce puteti face pentru a dezvolta empatia in copilul dumneavoastra:

Empatizati cu copilul dvs. Te simti speriat de cainele acela? Este un caine frumos, dar latra foarte tare. Asta poate fi infricosator. Te voi tine de mana pana vom trece de el.

Vorbiti despre sentimentele altora. David se simte trist pentru ca i-ai luat masinuta de jucarie. Da-i lui David masina inapoi si apoi alegi o alta masinuta cu care sa te joci.

Sugerati-i cum pot copiii sa demonstreze empatie. Sa-i luam lui Andrei de la farmacie niste alifie pentru buba sa.

Cititi povestiri despre sentimente.

Cateva sugestii:

Fiti un model pentru copilul dvs. Cand aveti relatii puternice si respectuoase si interactionati cu ceilalti intr-un mod grijuliu, copilul dvs. invata din exemplul dvs. 

Utilizati mesajele din punctul dvs de vedere. Acest tip de comunicare modeleaza importanta constiintei de sine: „Nu imi place cand m-ai lovit. Ma doare.” 

Validati emotiile dificile ale copilului dumneavoastra. Uneori, cand copilul este trist, furios sau dezamagit, ne grabim sa il linistim imediat, pentru ca sentimentele lui negative sa dispara. Pentru ca ne dorim sa-l protejam de orice durere. Cu toate acestea, sentimentele de acest fel fac si ele parte din viata si copiii trebuie sa invete sa le faca fata. De fapt, etichetarea si validarea sentimentelor dificile ajuta copiii sa invete sa se ocupe de ele: „Esti foarte suparat ca am oprit televizorul. Inteleg. Iti place sa te uiti la desene animate. E in regula sa te simti suparat. Cand ai terminat sa fii suparat poti alege sa ma ajuti sa pregatesc o cina delicioasa sau sa te joci in bucatarie in timp ce eu fac sandwich-urile.”

De asemenea, acest tip de abordare ajuta copiii sa invete sa empatizeze cu altii care se confrunta cu sentimente dificile. 

Utilizati joaca. Discutati cu copiii mai mari despre sentimente si empatie in timp ce va jucati. De exemplu, hipopotamul de plus preferat al copilului ar putea spune ca nu vrea sa se joace cu prietenul sau, poneiul de plus. Atunci l-ati putea intreba pe copil: „Cum crezi ca se simte poneiul? Ce sa-i spunem hipopotamului uracios?”

Ganditi mai departe de „Imi pare rau”. Insistam adesea ca ai nostri copii sa spuna „Imi pare rau” ca o modalitate de a-si asuma responsabilitatea pentru actiunile lor. Dar multi copii mici nu inteleg pe deplin ce inseamna aceste cuvinte. In timp ce s-ar putea sa fie „corect” pentru ei sa spuna „Imi pare rau”, nu-i ajuta neaparat sa invete empatia.

O abordare mai semnificativa poate fi aceea de a ajuta copiii sa se concentreze asupra sentimentelor celeilalte persoane: „Andreea, uitat-te la Laura – este foarte trista si plange. Isi freaca bratul unde ai impins-o. Hai sa vedem daca e in regula!” Acest lucru ii ajuta pe copii sa faca legatura intre actiune (impingerea) si reactie (un prieten care este trist si plange). 

Fiti rabdator. Dezvoltarea empatiei necesita timp. Copilul dumneavoastra probabil ca nu va fi o fiinta perfect empatica pana la varsta de sase ani. (Exista unii adolescenti si chiar adulti care nu stapanesc complet aceasta abilitate!) De fapt, o mare parte a copilariei se concentreaza pe „mine”, pe „a mea” si pe „mie”. Amintiti-va ca empatia este o abilitate complexa si va continua sa se dezvolte pe tot parcursul vietii copilului dvs.

Citeste si:

♥  5 lucruri pe care mamele epuizate emotional trebuie sa si le aminteasca

♥  11 sfaturi pentru a motiva copiii mofturosi sa manance

Lasă un comentariu