Simptomele de anxietate sunt destul de frecvente la copii si adolescenti. In jur de 15-20% dintre copiii de varsta scolara prezinta simptome de anxietate. Un numar si mai mare de copii sufera de stres, care nu se califica drept o tulburare de anxietate.
Factorii de mediu par a fi cea mai frecventa cauza de tulburare de anxietate la copii. Atunci cand copiii trec printr-o experienta traumatizanta, cum ar fi divortul parintilor, abuzul fizic sau emotional, moartea unei rude apropiate, acestia ar putea suferi de tulburare de anxietate la un moment dat. Modificarile majore ale vietii pot provoca de asemenea sentimente anxioase la copii. Mutarea intr-un oras nou sau schimbarea situatiei financiare a familiei pot afecta sentimentul de securitate al copilului. Uneori, nasterea unui frate poate provoca gelozie si sentimente de nesiguranta la un copil si sa conduca la dezvoltarea unei tulburari de anxietate.
Scoala este plina de factori care pot provoca anxietate. Unii copii pun multa presiune asupra lor pentru a se descurca bine la scoala. Vor sa faca totul la superlativ si vor sa fie populari. Acesti copii se tem sa faca greseli sau sa nu fie acceptati de colegii lor. Atunci cand un copil nu se intelege cu profesorul sau, poate provoca sentimente de anxietate fata de scoala. De asemenea, atunci cand un copil devine agresat, tachinat sau dat la o parte de un grup, se pot dezvolta tulburari de anxietate.
Cand un copil este prea ocupat cu activitati extrascolare, se poate dezvolta o tulburare de anxietate. In cazul in care copilul dvs. se afla in mod constant intr-o alergatura continua de la o activitate la alta, poate provoca stresul.
Cateodata, cartile sau filmele pot provoca suferinta copiilor. Daca intalnesc o scena infricosatoare sau violenta intr-un film sau citesc despre ea intr-o carte, le poate ramane in minte copiilor foarte multa vreme.
Am adunat cateva sfaturi ale specialistilor in anxietate la copii, adolescenti si adulti – Clark Goldstein si Amy Przeworski – si am facut o lista care speram sa va ajute in a reduce stresul si anxietatea copilului dumneavoastra:
#1: Incurajati copilul sa se confrunte cu temerile sale, nu sa fuga de ele.
Cand ne temem de anumite situatii, tindem sa le evitam. Cu toate acestea, evitarea situatiilor provocatoare de anxietate, mentine anxietatea. Ajutarea copilului pentru a evita lucrurile de care ii este frica il va face sa se simta mai bine pe termen scurt, dar intareste anxietatea pe termen lung. Scopul nu este de a elimina anxietatea, ci de a-l ajuta pe copil sa o gestioneze si sa functioneze cat de bine poate, chiar si atunci cand este anxios. Si ca un efect secundar, anxietatea va disparea sau va scadea in timp.
Organismul nu poate ramane anxios pentru o perioada foarte lunga de timp – exista un sistem in organism care calmeaza corpul. De obicei, anxietatea se va reduce in 20-45 de minute daca stai in situatia care provoaca anxietate.
#2: Spuneti-i copilului ca este in regula sa fii imperfect.
Adesea consideram ca este necesar ca ai nostri copii sa aiba succes pe toate planurile: la activitatile extrascolare, la scoala, la activitatile sportive. Dar, uneori, uitam ca ei trebuie sa fie doar copii. Acest lucru nu inseamna ca eforturile nu sunt importante. Este important sa incurajati copilul sa munceasca din greu, dar la fel de important este sa-i acceptati si sa-i imbratisati greselile si imperfectiunile.
#3: Exprimati-va asteptarile pozitive, dar realiste.
Nu ii puteti promite copilului dvs. ca temerile sale sunt nerealiste – ca nu va esua la test, ca va fi distractiv la patinaj pe gheata sau ca un alt copil nu va rade de el in timpul spectacoluluide la scoala. Dar puteti sa va exprimati increderea ca pana la urma totul va fi in regula, ca va putea sa isi gestioneze temerile si ca, in timp ce se confrunta cu ele, nivelul de anxietate va scadea pe parcurs. Acest lucru ii va da increderea ca asteptarile dvs. sunt realiste si ca nu ii veti cere sa faca ceva ce nu poate sa faca.
#4: Incurajati copilul sa-si exprime anxietatea.
Daca copilul dvs. spune ca este ingrijorat sau speriat, nu spuneti „Nu esti speriat!” sau „Esti bine!”. Asta nu il va ajuta pe copil. Din contra, este posibil ca el sa creada ca nu il ascultati cu adevarat sau ca nu il intelegeti. In schimb, validati experienta copilului dvs. spunand lucruri precum „Da, vad ca esti speriat. Ce anume te ingrijoreaza?” Apoi discutati impreuna cu copilului dumneavoastra despre emotiile si temerile sale.
Citeste si:
♥ Cum sa faci sa nu-ti mai iesi din fire cu copiii tai
♥ Servicii utile, care usureaza viata parintilor
#5: Validati-le sentimentele, dar nu le amplificati.
Validarea sentimentelor nu inseamna intotdeauna acordul. Daca unui copil ii este teama sa mearga la doctor pentru a face o injectie, ii puteti valida sentimentele, dar nu e indicat sa ii amplificati temerile. Vreti sa-l ascultati si sa fiti empatic, sa il ajutati sa inteleaga ceea ce il ingrijoreaza si sa il incurajati sa simta ca poate sa se confrunte cu temerile sale. Mesajul pe care vreti sa i-l transmiteti este: „Stiu ca esti speriat si e in regula sa fii speriat. Sunt aici si te voi ajuta sa treci prin asta”.
#6: Nu intariti temerile copilului.
Ceea ce nu v-ati dori sa faceti este sa spuneti cu tonul vocii sau cu limbajul corpului: „Poate ca asta este ceva de care ar trebui sa-ti fie frica”. Sa presupunem ca un copil a avut o experienta negativa cu un caine. Data viitoare cand se afla in preajma unui caine, s-ar putea sa fiti temator in legatura cu modul in care va reactiona si i-ati putea transmite neintentionat un mesaj ca ar trebui sa fie, intr-adevar, ingrijorat.
#7: Nu puneti intrebari sugestive.
Incurajati-l pe copil sa vorbeasca despre sentimentele sale, dar incercati sa nu puneti intrebari sugestive – „Esti ingrijorat in legatura cu testul la matematica?”, „Te simti nelinistit in legatura cu concursul de talente?”. Pentru a evita hranirea ciclului de anxietate, intreaba doar intrebari deschise: „Cum te simti in legatura cu testul la matematica?”.
#8: Incercati sa scurtati perioada de asteptare.
Cand ne este frica sa facem ceva, cu adevarat cea mai grea perioada este accea dinainte sa o facem. Deci, o alta regula de baza pentru parinti este de a incerca sa elimine sau sa reduca perioada de asteptare. Daca copilul este nelinistit in legatura cu o programare la doctor, nu doriti sa incepeti o discutie despre aceasta cu cateva ore inainte de a pleca; este posibil ca cel mic sa devina mai tensionat. Asa ca, incercati sa scurtati aceasta perioada la un nivel minim.
#9: Analizati diverse situatii impreuna cu copilul.
Uneori ajuta sa dicutam cu copilul ce s-ar putea intampla daca i se va implini teama – ce ar face? Un copil care se preocupa de separarea de parintii sai, ar putea sa-si faca griji in privinta a ceea ce s-ar putea intampla daca nu ar veni sa il ia la timp de la scoala. Deci, vorbim despre asta: „Daca mama ta nu vine la sfarsitul orelor, ce ai face?”. „I-as spune profesorului ca mama nu a venit”. „Si ce crezi ca va face profesorul?”. „- Ei bine, el ar suna-o pe mama. Sau ar astepta-o impreuna cu mine.”
Un copil care se teme ca un strain ar putea fi trimis sa-l ia de la scoala, poate avea un cuvant cod impreuna cu parintii sai, pe care acel cineva ar trebui sa il cunoasca. Pentru unii copii, avand un plan poate reduce anxietatea intr-un mod sanatos si eficient.
#10: Ramaneti calm.
Copiii se uita catre parintii lor pentru a decide cum sa reactioneze in diverse situatii. Am observat cu totii cum un copil care cade se uita la parintele sau pentru a vedea cum sa reactioneze la acea situatie. Daca parintele pare ingrijorat, copilul plange. Copiii de toate varstele preiau emotiile parintilor si rezoneaza cu ele. Daca sunteti anxios, copilul dumneavoastra va prelua acea anxietate si va experimenta o crestere a propriei anxietati.
Deci, atunci cand doriti sa reduceti anxietatea copilului dumneavoastra, trebuie sa va gestionati propria anxietate. Acest lucru poate insemna incetinirea deliberata a discursului dvs., luand cateva guri de aer adanci pentru a va relaxa si sa va asigurati ca expresia faciala ii transmite copilului ca sunteti calm.
#11: Incercati sa transmiteti modalitati sanatoase de a face fata anxietatii.
Exista mai multe moduri in care puteti ajuta copiii sa se ocupe de anxietate, inclusiv permitandu-le sa vada cum faceti fata dvs. anxietatii. Copiii sunt receptivi si vor prelua o atitudine negativa a dvs. in fata anxietatii. Daca continuati sa va plangeti la telefon unui prieten ca nu puteti face fata stresului sau anxietatii, sa nu va mire ca vor avea aceeasi atitudine cu a dvs. Nu spun sa pretindeti ca nu aveti stres si anxietate, dar permiteti-le copiilor sa auda sau sa va vada ca o gestionati cu calm, tolerandu-o, simtindu-va increzatori sa treceti prin ea.
#12: Concentrati-va pe aspectele pozitive.
De multe ori copiii anxiosi si stresati se pot pierde in ganduri negative si in autocritica. Ei se pot concentra pe modul in care paharul este pe jumatate gol, in loc pe jumatate plin si sa isi faca griji cu privire la evenimentele viitoare. Cu cat sunteti mai in masura sa va concentrati asupra atributelor pozitive ale copilului dvs. si asupra aspectelor bune ale unei situatii, cu atat mai mult ii va aminti copilului sa se concentreze asupra aspectelor pozitive.
Citeste si:
♥ 10 instrumente pentru a ajuta copilul sa-si gestioneze teama
♥ 6 intrebari importante pe care sa le pui copiilor inainte de culcare
#13: Ajutati copilul sa rezolve problema.
Odata ce ati validat emotiile copilului si ati demonstrat ca intelegeti experienta copilului dumneavoastra si il ascultati ce are de spus, ajutati-l sa rezolve problema. Aceasta nu inseamna rezolvarea problemei in locul copilului dvs. Inseamna sa ajutati copilul sa identifice solutiile posibile. Daca copilul dvs. poate genera solutii, este grozav. Daca nu, generati cateva solutii potentiale pentru copilul dvs. si cereti-i acestuia sa aleaga solutia pe care o considera cea mai buna.
#14: Recompensati comportamentele curajoase ale copilului.
Daca copilul dvs. se confrunta cu temerile sale, recompensati acest lucru cu o lauda, o imbratisare sau chiar ceva tangibil, ca un autocolant sau o mancare preferata. Acestea nu pot fi considerate mita, atat timp cat stabiliti ca recompensa sa se intample ca un motivator, inainte ca cel mic sa se afle in situatie. Daca recompensati comportamentele, copilul se va implica mai des in ele.
#15: Incurajati rutina somnului.
Setati un timp de culcare pentru copilul dvs. si respectati ora de culcare chiar si in weekend. De asemenea, stabiliti o rutina de 30-45 de minute, pe care se o faca in fiecare seara, inainte de somn. Acest lucru va ajuta copilul sa treaca de la activitatile zilei, la starea relaxata necesara pentru a adormi.
#16: Programati activitati de relaxare.
Copiii au nevoie de timp sa se relaxeze si sa fie copii. Din pacate, uneori chiar si activitatile distractive, cum ar fi sportul, pot fi mai mult despre succes decat despre distractie. In schimb, este important sa va asigurati ca in prograul copilului sunt incluse in fiecare zi momente de joaca, pentru a face un sport (fara a fi competitiv), pentru a face yoga, a picta, a colora sau pur si simplu pentru a se relaxa.
#17: Faceti exercitii de relaxare impreuna cu copilul.
Uneori, exercitiile de relaxare sunt necesare pentru a ajuta copilul sa-si reduca stresul si anxietatea. Acest lucru ar putea insemna sa-i spuneti copilului dvs. sa respire adanc si lent (si sa respirati lent cu copilul, astfel incat cel mic sa se poata adapta ritmului dvs.). Sau ar putea insemna sa-i cereti copilului sa-si imagineze undeva relaxarea, cum ar fi plaja sau relaxarea intr-un hamac din gradina. Spuneti-i copilului sa-si inchida ochii si sa-si imagineze sunetele, mirosurile si senzatiile asociate cu imaginea.
De exemplu, inchideti ochii si imaginati-va ca sunteti pe o plaja. Ascultati sunetul valurilor care se izbesc de mal. Ascultati sunetul pescarusilor zburand in departare. Simtiti mirosul si adierea brizei. Acum, concentrati-va asupra simtirii nisipului cald sub degete si a soarelui care va incalzeste pielea. Copilul dumneavoastra poate sa faca aceste tehnici pe cont propriu, in timpul momentelor de anxietate.
#18: Nu renuntati niciodata!
Anxietatea si stresul pot fi o lupta continua si, adesea, sursa de anxietate a copilului se poate schimba de-a lungul timpului. Repetand mereu tehnicile de gestionare a stresului si a anxietatii, copilul dvs. va invata cum sa-si reduca nivelul de anxietate si cum sa faca fata situatiilor provocatoare de anxietate. Cheia este repetarea, asa ca, exersati si nu renuntati!
Citeste si:
♥ Ghidul parintilor pentru gestionarea crizelor de tantrum
♥ 9 sfaturi pentru a-i invata pe copii sa nu renunte
